Monografia satelor din câmpia Transilvaniei

Produsul nu este in stoc
Editie:
1
ISBN:
978-606-730-454-1
Format:
A4
Nr. pagini:
700
Array
250,00 lei

Descriere

Un volum de referință pentru istoria și cultura românească: Monografia satelor din Câmpia Transilvaniei

  https://mesageruldecovasna.ro/un-volum-de-referinta-pentru-istoria-si-cultura-romaneasca-monografia-satelor-din-campia-transilvaniei-de-vasile-lechintan-editura-ecou-transilvan-cluj-napoca-2018/

 

Una dintre cele mai frumoase, mai întinse şi mai distincte zone ale Podişului Transilvaniei, mai bogate în special în cultura cerealelor, în creşterea oilor şi vitelor, în zăcăminte de gaz metan, cu o istorie a unei permanente şi îndârjite lupte a oamenilor pentru libertate şi demnitate, adeseori cu rezultate tragice, zonă locuită „în majoritate absolută de români” – cum spunea un ziar maghiar din Cluj, publicând o corespondenţă din Band, de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, este Câmpia Transilvaniei. Dacă urmărim, însă, prezenţa ei în istoriografie, dar şi în marile proiecte de dezvoltare de-a lungul timpului, vom constata mereu şi mereu o regretabilă absenţă. Câmpia Transilvaniei a fost constant „lăsată la urmă”. În istoriografie nu există un demers de realizare a unei monografii a Câmpiei iar încercări notabile ale oficialilor de dezvoltare economică şi a infrastructurii reţelei de transporturi rutiere şi feroviare, de alimentare cu apă, au rămas, majoritatea, în stadiul de proiect, cum era şi acela de construire a unei linii de cale ferată de la Cluj la Reghin, proiect care se afla „pe masa de studiu” încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Reţeaua de drumuri rutiere, de introducere a apei potabile este şi astăzi în suferinţă. De menţionat, totuşi, că unele comune au reuşit, cu proiecte europene, să asfalteze principalele străzi din perimetrul lor, scoţând astfel, parţial, Câmpia din proverbialele ei noroaie din cauza cărora nu se prea încumetau oficialii comitatenşi, respectiv judeţeni să străbată zona. Un hâtru „peregrin” prin Câmpia Transilvaniei la 1872 scria astfel unui ziar maghiar din Cluj despre aceste noroaie „fără seamăn pe lume”, spunea el, pe un ton glumeţ: „Nu mă îndoiesc, chiar dimpotrivă, știu că fantezia Dumneavoastră foarte vie este capabilă de orice – chiar și de crearea poeziilor –, totuși să nu vă mirați dacă, referindu-mă tocmai la fantezia dumneavoastră ageră, vă întreb: ați văzut vreodată noroi fără fund? Noroi prietenos; noroi care ignoră până și drepturile străbune predate la facultatea de drept din Cluj, în așa măsură încât împiedică și roata în libertatea sa de a se roti

Reviews

Există încă recenzii pentru acest produs.

Cos cumparaturi

 x 

Coş gol

Filtru

Autori