Migrația a aproximativ 3,5 milioane de oameni nu a lăsat nealterată societatea românească. În anii 1990 România a experimentat un proces socio-economic dramatic, aproximativ 40 la sută din locurile de muncă dispărând din economie. Migrația românească a început să se dezvolte iregular către vestul Europei după 1990, dar s-a intensificat foarte mult în special după 1997, când au început restructurări de companii industriale. Până în 2002, migrația iregulară s-a dezvoltat prin utilizarea rețelelor de rudenie și prieteni. După acea dată, migrația românească s-a dezvoltat neîngrădit. Rețelele sociale au jucat un rol mai redus în procesul de migrație, dar au rămas esențiale pentru încorporarea economică. Între timp, migranții români au început să remită bani familiilor lor, să construiască case și să susțină economia localităților de origine. Astfel, remitențele financiare produc sau accentuează clivajele sociale dintre familiile de migranți și cele de nemigranți. Investiția în case, care este un fenomen în mediul rural românesc, ține de simbolistica de status social a migranților.
În plus, migrația produce o schimbare a comportamentelor și a valorilor.
Un binom dificil este și acela care privește relația „migrație-dezvoltare”. Organizațiile internaționale, guvernele statelor și opinia publică privesc adesea remitențele ca vehicul ideal prin care dezvoltarea se poate produce „de la sine” și „de jos în sus”. Remitențele nu sunt însă un panaceu. Diverse studii arată că majoritatea remitențelor sunt destinate consumului și doar în mică măsură investițiilor de lungă durată. Chiar dacă familiile migranților români au intenții sporite de antreprenoriat, nu se întrevede o revenire masivă a migranților și un antreprenoriat sporit.
Lucrarea noastră nu și-a propus decât să adauge o modestă contribuție la tabloul tot mai complet și tot mai nuanțat pe care lucrările de mai sus, ca și altele, nemenționate, l-au conturat în anii din urmă. În ce măsură am reușit acest lucru, lăsăm potențialilor cititori să se pronunțe. Ceea ce am intenționat a fost o privire cât mai apropiată și cât mai sinceră asupra fenomenului migrației, așa cum apare el într-un colț de țară, afectat și el de schimbările pe alocuri dramatice care au marcat și marchează drumul european al României.