Pe o limbă de pământ înconjurată de marea ligurică, în țara nimănui, se află Academia de Limbi Străine.
Toate limbile sunt străine, unele față de altele. Cei mai străini dintre toți limbuții au fost trași de limbă ca să divulge misterele limbilor lor exotice.
Limbile s-au născut din onomatopee, urlete și vaiete, precum și gemetele la muncile grele: Hei rup!, Auăleu!, Vaileu!, Au! – scurt, sau Auaaa! – prelungit.
Cu limbă de moarte ne-au lăsat fenicienii primul alfabet, apoi s-au risipit în neant. Prima literă era un V tăiat cu o linie orizontală, care reprezenta un bizon, apoi mai târziu a căzut în cap și a devenit litera A.
Academia Ligură a rămas cu o lingură în gură și astfel n-a mai putut să fie lingușitoare.
Limba șarpelui este bilingvă, pentru că este bifurcată și trădează toate limbile pământului. Astfel șarpele îl ade-menește pe Adam, să o înșele pe Eva cu cel mai dulce măr numit Pink Lady.